Impactul foametei asupra organismului și criza umanitară din Gaza

Criza alimentară din Gaza a devenit o urgență alarmantă. Agențiile umanitare trag un semnal de alarmă: ajutorul limitat oferit de Israel în ultima săptămână este insuficient pentru a preveni foametea pe care experții și analiștii o prevăd de luni de zile. Cu un număr tot mai mare de decese cauzate de malnutriție, situația este cu adevărat nesustenabilă. Dar ce se întâmplă cu adevărat? Și de ce este atât de urgent să acționăm?

Cine, ce, când, unde și de ce?

În mijlocul unui conflict care durează de peste doi ani, condițiile de viață din Fâșia Gaza sunt cumplite. În ultimele zile, șase adulți și-au pierdut viața din cauza malnutriției, ajungând la 82 de victime doar în ultimele cinci zile. Dar nu doar adulții suferă: 93 de copii și-au pierdut deja viața din aceeași cauză, o realitate inacceptabilă. Organizația Mondială a Sănătății a tras un semnal de alarmă, afirmând că unul din șase copii sub vârsta de doi ani este grav malnutrit. Prin urmare, foametea nu este doar o amenințare: este o realitate din ce în ce mai mare, care afectează tot mai multe familii. V-ați întrebat vreodată cum s-a ajuns în acest punct?

Mecanismul foamei în corpul uman

Dar cum se manifestă, de fapt, foamea? Privarea prelungită de alimente obligă organismul să folosească mușchi și alte țesuturi pentru a supraviețui. Dr. James Smith, medic de urgență care a lucrat în Gaza, a declarat: „Înfometarea este una dintre cele mai barbare modalități de a provoca suferință. Este un proces deliberat, conceput pentru a prelungi suferința.” În timp, metabolismul încetinește, organismul pierde capacitatea de a regla temperatura, iar funcția renală se deteriorează. Într-un context precum Gaza, unde resursele sunt deja limitate din cauza războiului, sistemul imunitar devine deosebit de vulnerabil. Lipsa nutrienților esențiali face imposibilă recuperarea organismului după răni sau boli. V-ați întrebat vreodată cât timp poate supraviețui un corp uman fără hrană? Cercetările științifice pe această temă sunt rare din motive etice, dar se estimează că un adult sănătos poate supraviețui fără hrană între 45 și 61 de zile. Cu toate acestea, în realitatea din Gaza, puțini pot fi considerați bine hrăniți, ceea ce crește riscul de malnutriție și boli infecțioase. Dr. Smith avertizează că malnutriția compromite capacitatea organismului de a combate infecțiile, crescând și mai mult riscul de deces. Este un cerc vicios care pare să nu aibă sfârșit.

Contextul crizei alimentare din Gaza

Criza alimentară este exacerbată de o serie de factori sociali. În Gaza există mii de orfani, lipsiți de orice sprijin. Lipsa alimentelor afectează fiecare sector al populației, nu doar pe cei mai vulnerabili. Dar de ce s-a ajuns în acest punct? Restricțiile impuse de Israel sunt la baza acestei crize. Documentele arată că, din 2007, Israelul a redus în mod deliberat consumul de alimente la niveluri de subzistență. Acest lucru a dus la pagube generaționale, cu efecte devastatoare asupra sănătății și dezvoltării copiilor. În februarie 2024, sistemul de clasificare a securității alimentare a emis un avertisment sever cu privire la o posibilă foamete. Unii experți, însă, susțin că foametea este deja o realitate sumbră în Gaza. Dr. Jones subliniază că, deși criteriile pentru o declarare oficială a foametei au fost îndeplinite, lipsa datelor privind ratele mortalității complică și mai mult situația. În timp ce lumea privește, foametea continuă să facă victime într-o dramă umanitară de proporții devastatoare. Cât timp va trebui să mai fim martori la toate acestea?

concluzii

Foametea din Gaza nu este doar o problemă alimentară; este o criză umanitară în toată regula care necesită intervenție imediată. Consecințele malnutriției afectează generații întregi, cu efecte de durată asupra sănătății fizice și mentale a populației. Este crucial să se ia măsuri la nivel global pentru a asigura accesul la alimente și asistență medicală înainte de a fi prea târziu. Nu putem rămâne tăcuți în fața acestei tragedii: este timpul să acționăm.